Locuri si fenomene, în şase comune argeşene unice în România

Detalii

Categorie: old-actual

Fiecare localitate a judeţului nostru are specificul ei, însă există câteva care deţin aspecte unice nu doar la nivel judeţean, ci şi naţional. Printre comunele care deţin adevărate recorduri se numără Băbana, cu unul dintre cele mai mari zăcăminte de sare, Nucşoara, care, pe lângă faptul că este comuna cu cea mai mare întindere din ţară, mai deţine şi o rezervă impresionantă de marmură neagră şi verde. Tot la capitolul recorduri intră şi comuna Vedea, localitatea cu cel mai mare număr de sate din România sau Valea Iaşului, unde există un sat cu un singur locuitor.

Băbana – cel mai mare zăcământ de sare din Muntenia

Comuna Băbana este una dintre localităţile învecinate cu oraşul reşedinţă de judeţ, Piteşti. Ce nu se ştie însă despre Băbana este faptul că aici există 30 de hectare de pădure de brad şi stejar, aşezate pe un zăcământ de sare. „În Băbana există cel mai mare zăcământ de sare din Muntenia. Zăcământul a fost descoperit înainte de 1989 şi există documente în acest sens. Imediat după Revoluţie, un american a dorit să facă aici un depozit de combustibil strategic. În urmă cu patru ani, au venit nişte spanioli care s-au interesat de aceste zăcăminte, dar au abandonat proiectul din cauza legislaţiei prea complicate de la noi. Acum vor să vină nişte englezi să facă aici o staţiune cu salină, un fel de Govora! Ar fi extraordinar dacă, de data asta, ar ieşi ceva. Asta ar însemna crearea a peste 200 de locuri de muncă pentru cetăţenii din Băbana, ca să nu mai spun de banii atraşi la buget", ne-a spus primarul Bebe Ivan.

Vultureşti – singura comună cu aur din Argeş

Vultureştiul este singura comună din Argeş în care a funcţionat o exploataţie auriferă. Aici, în nisipurile aluvionare ale pârâului Măzgana, s-a găsit aur. Astfel, în 1980, în Poiana Târgului s-a înfiinţat o unitate de cercetare şi producţie cunoscută ca „Mina Mâzgana", condusă de inginerul-chimist Gheorghe I. Ştefan. Unitatea a funcţionat până în 1993, perioadă în care s-au extras câteva zeci de kilograme de aur. „Extragerea aurului în această zonă a început pe timpul lui Mihai Viteazul şi a continuat până în jurul anului 1900. După ce am studiat mai multe documente istorice şi am făcut cercetări în zonă, în 1980 am putut redeschide mina auriferă, dar mai mult pe partea de cercetare. Am reuşit, totuşi, să extragem câteva zeci de kilograme de aur, cu ajutorul unui dispozitiv inventat de mine. Practic, acest dispozitiv era implantat în balast şi colecta aurul. Numai că, odată cu Revoluţia, exploataţia a fost închisă, după ce balastiera respectivă a devenit proprietatea unor cetăţeni, care au preferat să scoată un profit mai rapid din balast. Am scris chiar şi o carte, pe care am intitulat-o „Pe urmele metalului rege", ne-a declarat cercetătorul Gheorghe Ştefan, omul care şi-a dedicat cea mai mare parte din viaţă descoperirii aurului din râurile şi munţii Argeşului.

Nucşoara – comuna cu marmură neagră şi verde

Comuna Nucşoara deţine mai multe recorduri şi nu doar la nivel judeţean, ci naţional. Este comuna cu cea mai mare suprafaţă din ţară. Se întinde pe 43.709 de hectare, fără suprafaţa muntoasă, în mărime de 32.111 ha. De asemenea, deşi nu s-a mediatizat prea mult acest lucru, în urmă cu câţiva ani, a fost descoperit la Nucşoara unul dintre cele mai mari zăcăminte de marmură neagră şi verde din România. „La poalele muntelui Moldoveanu, în zona numită „Valea Rea", au fost descoperite zăcăminte de marmură neagră şi verde. Pentru ca „băieţii deştepţi" să nu pună mâna pe ele, zona respectivă a fost declarată arie protejată şi aşa s-a interzis exploatarea acestor rezerve de marmură", ne-a precizat primarul comunei Nucşoara, Cornel Berevoianu.

Vedea – comuna cu cele mai multe sate din România

Vedea este comuna cu cele mai multe sate din ţară, 19 la număr. În componenţa comunei se află următoarele sate: Vedea - reşedinţa comunei, Bădicea, Blejani, Bureţeşti, Chiriţeşti, Chiţani, Ciureşti, Dincani, Fata, Frătici, Izvoru de Jos, Izvoru de Sus, Lungani, Mogoşeşti, Prodani, Răţoi, Vaţa, Veţişoara, Vârşeşti.

Drăganu – cea mai lungă comună din ţară

Un record unic pe ţară îl deţine şi comuna Drăganu. Aşezată de-a lungul drumului naţional Piteşti – Râmnicu Vâlcea, DN 7, comuna Drăganu se întinde pe o lungime de 10 kilometri, fiind prima comună din România străbătută de un drum naţional pe o distanţă aşa de mare.

Valea Iaşului are un sat cu un singur locuitor
1 locuitor! Atât numără satul Bădila din comuna Valea Iaşului. „Satul unui singur om", aşa cum îi spun vecinii de peste deal, este locuit, de 8 ani, doar de Gheorghe Toader. În cătunul de munte, unde altădată vieţuiau 70 de suflete în 25 de gospodării, astăzi doar de la casa lui Gheorghe mai iese fum pe coş. Restul locuinţelor au rămas în paragină, fiind vizitate, din când în când, de animalele sălbatice.